Piratul din gradina adormita

Posted by Robygreen 18 ianuarie 2011 10:42
A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti, in vremuri deloc indepartate, un pirat de temut. Atat de temut incat faima lui s-a dus peste mari si tari, de la Marea Nordului pana la Marea Neagra. Printre ai sa-i i se spunea Traian Distrugatorul de Flote sau Vaslasul Machitor . Dupa ani de strabatut mari si oceane piratul s-a decis ca este momentul sa se aseze. Asa ca a decis sa-si traiasca restul zilelor intr-un loc linistit, uitat de lume si a ales, Gradina Carpatilor, locul unde mai itarziu a dat s-o intalneasca pe cea care avea sa-i fie muza, Elena gradinareasa, Nutzi cum ii placea lui s-o alinte.
Neavand talent, las naratorul sa va povesteasca una din aventurile piratului. Merita sa cititi pana la capat, este minunata, iar la sfarsit, pentru cei care nu mai cred in povesti cu pirati, am pus si cateva poze. Iata povestea:
“Registrul cu persoanele din rindul membrilor PCR, pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate”. Este un registru tip repertoar, in care sunt inregistrate in ordine alfabetica peste 600 de persoane, dintre acestea 454 erau surse, 88 rezidenti si 91 gazde. Printre acestia, pe pagina rezervata literei B, la numarul 19, figureaza Traian B, atunci ofiter II Portul Constanta; era sursa si il avea ca ofiter de legatura pe locotenentul major Mihai Avramides. La terminarea studiilor, Directia a IV-a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul Traian B, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr.00151392/29 septembrie 1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, Traian B este incadrat ca ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. In aceasta calitate este preluat ca informator-sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta, condus la acea vreme de ofiterul Nicusor Dumitru.
De folosirea lui s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides, care organiza contacte cu “Piratul” inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intilniri participa, de regula, si seful lui Avramides, Nicusor Dumitru, care insa se intilnea si separat cu sursa. In calitatea sa de ofiter de Marina, Traian B dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat. De mentionat ca, desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informator mai multe note scrise, pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr.3990/1973. “Piratul” dadea informatii bune .“Piratul”, pentru ca asa ii spuneam noi, era cel mai bun, venea cu cele mai tari informatii. Eu ii dadeam o tema, o rezolva bine, dar venea si cu ceva in plus, de fiecare data. Se vedea clar ca vroia sa se afirme, provenea din rindul membrilor de partid si avea alt statut, nu era un simplu informator. Nu pot sa va zic ce-mi turna, pentru ca sint chestii secrete, dar asta e, a fost informator. Eu nu am stat mult la Constanta, m-am intors la Braila, dar acolo am facut treaba buna. Uite Traian cu flota, eram tari, domnule, eram numarul patru in lume. Atunci munca de informatii avea intr-adevar scopul de a proteja România si Siguranta Nationala.”
In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor. In prezent, el este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila. Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, Traian B a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Ioan Rosioru si Constantin Deacu, tot sub coordonarea sefului Biroului, Nicusor Dumitru. Nicusor Dumitru a trecut dupa 1989 in SRI, ajungind general, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. Actualmente este pensionar .Traian B a sustinut in 1981 examenul de comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei “Arges”. In acea perioada era de notorietate in rindul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura. In jurul anului 1984, informatorul Traian B a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului, unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu din cadrul Directiei I. In 1987, Traian B este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu, care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE. In aceasta perioada, Traian B a transmis preponderent informatii de interes economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Rotterdam, dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic român din tarile respective. In vara anului 1988, Traian B a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa.
La inceputul anului 1989, in ascensiunea profesionala a lui Traian B intervine o sincopa. Pe 8 martie 1989 este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM. A fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava “Zimnicea” in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca Traian B a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din Portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor, mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port. In perioada ianuarie-martie 1989, Traian B a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara, incercind sa-si justifice deciziile, dar si lansind acuze grave si neintemeiate la adresa comandantului navei “Zimnicea”, despre care scria ca este “lipsit de profesionalism”, si ca este “un afacerist notoriu, care se plingea repetat ca el a venit pe acea nava ca sa faca un ban."
Ş-am încălecat pe-o şa, ş-am spus povestea aşa.Ş-am încălecat pe-o căpşună, şi v-am spus, o mare minciună?! Ş-am încălecat pe-o roată, ş-am spus-o aproape toată.
VA URMA









acesta este un pamflet si orice asemanare cu persoanjele din viata reala este pur intamplatoare

0 Response to "Piratul din gradina adormita"